Nu sufla încã, nu încã
vântule nu sufla
am aşezat un strat de gânduri, dedesupt o bancã deasupra cer
in lateral o poartã şi câteva petale ce coboarã lin spre insula vântului unde se nasc ploi petalele ploi
un glas de copil se roagã în surdinã aripi spre infinit
continuã sã zboare prin aer împreunate douã aripi
eşti cu mine Apã şi Pãmânt în gând pânã la farul Luminã
spre locul nemuririi unde din arbori cad flori
In pãr am cules îngeri şi stropi de rouã neîncepuţi
curg lacrimi din vitralii de cer
sfinţii Luminii coboarã
petale împrãştii înspre tine si port pe aripi de dor ploi
trecãtorule prin vânt mergi pe calea luminii
pacea sã te cãlãuzeascã iar gândurile mele sã fie auzite şi de tine
petale
aripi
ploi...
In lectura celei care sunt in 2009 - adica triluli-liniuta-la
Trecatorul
Un comentariu:
Superbă poezie! Şi audio e şi mai fumoasă!
Te rog eu, pune-o şi pe weblog, să se bucure mai mulţi de ea!
Pup!
P.S. I-auzi ce făcea ea la odihnă!:)
Trimiteți un comentariu