singura si trista, frunza privi tematoare la zborul pasarii din preajma, dar aceasta trecu nepasatoare, o atinse doar din greseala cu varful aripii
putin nedumerita frunza se clatina, se desprinse usor de pe creanga
privi in zare, nori grei pluteau purtati de vantul serii, stropi reci de ploaie
un fosnet molatec dadu nastere ultimului gand
am trait numai o zi, o singura zi
va veni doar intunericul...
se pleca tematoare inspre pamant
cerul imprumutase nuante sidefii siruri de pasari se indreptau spre departari nestiute
perdele de apa scaldau nemarginirile vinetii
prinse a se lumina
apele isi cantau preaplinul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu